Менеджмент качества

Ana GUŢU, Prim-vicerector ULIM

Doctor, profesor universitar


      Misiunea ULIM ca şi cea a oricărei universităţi de tip clasic, în conformitate cu Magna Carta Universitatum (1988) este de a transmite cultura prin cercetare şi cunoaştere, răspunzând aşteptărilor specifice de formare profesională ale membrilor societăţii (la nivel naţional, regional şi internaţional) întru asigurarea dezvoltării durabile ale acesteia.

      Acreditarea externă la nivel naţional. ULIM a fost acreditată în 2002 şi reevaluată instituţional în 2008 către Departamentul evaluare şi acreditare de pe lângă Ministerul Educaţiei. Nu este un secret pentru publicul avizat că procesul de acreditare academică a scos la iveală mai multe carenţe în ceea ce priveşte documentele reglatoare şi principiile de acreditare. Nu ne vom opri în detalii la noţiunea de acreditare academică, după cum am menţionat mai sus, în acest an 2010 RM trebuie să vină cu un nou Cod al Educaţiei, cu o concepţie nouă de dezvoltare a învăţământului superior.

      Vom descrie la experienţa Universităţii Libere Internaţionale din Moldova – ULIM - în vederea elaborării şi implementării propriului sistem de gestionare a calităţii. În opinia noastră strategiile calităţii procesului educaţional universitar se etalează  pe două  dimensiuni: dimensiune externă (impactul societal) care prevede:
1) asigurarea calităţii produsului finit – specialistului cu studii universitare – capabil de a se integra pe piaţa muncii; 2) contribuirea la dezvoltarea durabilă  a societăţii prin implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice universitare fundamentale şi aplicative; şi dimensiunea internă, ce prevede la rândul său :
1) asigurarea calităţii proceselor interne orientate spre finalităţile dimensiunii externe; 
2) implementarea unui sistem propriu  de auto-evaluare a calităţii proceselor interne
(proces educaţional, guvernare strategică, management operaţional ş.a.).

      Tacticele structurale adoptate de conducerea ULIM au vizat îndeosebi perfecţionarea organigramei structurilor universităţii  întru descentralizarea procesului decizional  şi responsabilizarea structurilor existente cu sarcini specifice de gestionare a calităţii proceselor interne. Non-proliferarea unor structuri speciale este un principiu important care contribuie la eficientizarea şi rentabilizarea activităţilor prestate. Cu alte cuvinte, ULIM n-a mers pe calea creării unor structuri suplimentare în organigrama sa, structuri ce ar veghea asupra calităţii procesului educaţional. Instituirea  unor  astfel de structuri duce uneori la izolarea acestora de colectivul profesoral  şi ridicarea noţiunii de „calitate” la rang de fetiş. Or, calitatea procesului educaţional trebuie  să  fie  în  vizorul  permanent  al  întregului  colectiv  academic, începând cu profesorul, continuând cu  şeful de catedră, apoi decanul  şi terminând cu senatul şi rectoratul. Calitatea studiilor universitare nu este un fetiş, nu este un scop în sine, o noţiune la modă utilizată de dragul terminologiei reformatoare, ci un proces.

      Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea şi asigurarea calităţii în general. Iată de ce tacticele procesuale la care a recurs ULIM-ul au fost judicios selectate,  în strictă  conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, de altfel, cu mult înainte de aderarea Republicii Moldova la acest for european. Iată şi priorităţile tactice aplicate la nivel de procese interne:

  • Crearea bazei legale interne de desfăşurare a proceselor ULIM – adoptarea Codexului   ULIM,    Chişinău,   2005   (set    de    norme       ce    reglementează desfăşurarea     activităţilor  interne  şi  contribuie  la  menţinerea  integrităţii academice a instituţiei).
  • Elaborarea şi actualizarea planurilor de studii şi a curriculei pe specializări;
  • Implementarea  noilor  tehnologii  informaţionale  în  gestionarea  proceselor interne ULIM prin:


  • Elaborarea şi implementarea softurilor educaţionale;
  • Implementarea sistemelor de monitorizare şi gestionarea procesului didactic şi ştiinţific;
  • Informatizarea Departamentului Informaţional-Biblioteconomic, accesul la Internet şi Intranet.

 

 

 

      ULIM îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu baza legislativă în domeniu la nivel naţional şi internaţional.

      Toate planurile de învăţământ sunt elaborate în concordanţă cu dispoziţiile şi actele normative ale MET . Procesul de elaborare a curriculei este unul participativ, complex, dinamic şi dialectic, acesta antrenând investiţia intelectuală a decanilor facultăţilor, şefilor de catedre, profesorilor notorii. Conţinuturile curriculare nu sunt o dogmă, ci reprezintă o simbioză dintre cercetare şi experienţă. Ele sunt renovate şi restructurate în permanenţă. Calitatea curriculei este sistematic monitorizat ă şi auto- evaluată.

      Informatizarea procesului educa ţional a condiţionat implementarea gestionării electronice a datelor, astfel au fost create baza  de date integrate: efectiv studenţi/               masteranzi,   efectiv   doctorat;  efectiv   resurse   umane;   orarul   lecţiilor; planificarea orelor didactice; gestionarea finanţelor; gestionarea contabilă. Este gata spre implementare softul de accesare liberă     a bazei de date integrate de către utilizatori (studenţi, profesori, părinţi).

      Tacticele     procesuale  nu  pot  avea  efectul  scontat  fără  o  transparenţă  şi monitorizare a  deciziilor luate –  în prezent ULIM garantează şi asigură  accesul liber al studenţilor  şi profesorilor la  curricula  departamentală, planuri şi programe de studii, deciziile Senatului ULIM, Codul ULIM (prin mediatecă,  site-ul WEB ULIM şi blogurile personale ale profesorilor ULIM).

      Democratizarea proceselor interne  la  ULIM  are  loc  prin  descentralizarea luării deciziilor, consultarea pe larg a opiniei profesorilor şi studenţilor, care este realizată atât pe verticală, cât şi pe orizontala organigramei instituţionale. Libertatea academică la capitolul iniţiative didactico-ştiinţifice corelează cu responsabilitatea sporită şi disciplina personală, de care trebuie să dea dovadă cadrele profesorale ULIM, dacă îşi doresc respectivul statut pentru o perioadă îndelungată. Calitatea presupune, în primul rând disciplină, responsabilitate şi organizare.

      Un element relevant al democratizării procesului educaţional universitar este implicarea studenţilor  în  procesul de  luarea  a  deciziilor  –  principiu  important menţionat în documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna – care se materializează la  ULIM  prin      includerea  studenţilor în  componenţa  Senatului, petrecerea sondajului anonim  în rândurile studenţilor referitor la calitatea cursurilor predate de către profesori, analiza de către studenţi odată  pe an, la  şedinţa Senatului din aprilie, a calităţii studiilor  şi vieţii studenţeşti. Studenţii ULIM aleg reprezentanţii în Senatul studenţesc,  participă    la    viaţa    studenţească    asociativă.    Rezultatele sondajului studenţesc anonim           sunt  procesate  şi  analizate  în  scopul  identificării fenomenelor pozitive, dar şi neajunsurilor. Concluziile sunt luate în considerare la gestionarea  corectă  a  resurselor  umane  -  încheierea  contractelor  de  muncă  cu profesorii pentru anul academic următor. O notă medie negativă atribuită de către studenţi profesorului poate duce la rezilierea contractului de muncă a acestuia.

      Crearea sistemului de autoevaluare internă – este un principiu al gestionării calităţii, indispensabil oricărui organism economic. Universitatea este un organism economic,  însă  nu  trebuie  echivalată  cu  întreprinderea,  deoarece  universitatea produce şi promovează, în primul rând valori, modelând şi perfecţionând factorul uman. Iată care sunt, deci, componentele auditului intern al calităţii     procesului educaţional, operate  în prezent la ULIM:

  • Monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studenţilor;
  • Evaluarea calităţii predării cursurilor de către profesorii ULIM;
  • Monitorizarea sondajul anonim al studenţilor;
  • Monitorizarea sondajul anonim al profesorilor;
  • Evaluarea calităţii procesului educaţional de către studenţi;
  • Evaluarea calităţii curriculei;
  • Evaluarea reciprocă a facultăţilor;
  • Monitorizarea angajării absolvenţilor în câmpul muncii;
  • Evaluarea activităţilor ştiinţifice (cercetare, doctorat);
  • Evaluarea activităţilor internaţionale;
  • Evaluarea activităţilor extracurriculare.

 

      Fiecare    componentă   a    auditului     intern    este    monitorizată de Consiliul Educaţional ULIM, structură  constituită  din profesori cu experienţă, care  îşi asumă obligaţiunea evaluării calităţii procesului educaţional. Pentru realizarea auditului au fost elaborate seturi de      grile evaluative  pentru fiecare proces sau document evaluat, ce includ  parametri calitativi  de performanţă  (Codex ULIM, ULIM, 2005, p.37). De exemplu,  în sondajul anonim studenţesc respondenţii apreciază  următoarele realităţi: calitatea serviciilor  ULIM;  capacităţile  profesorilor  precum:  calitatea  predării cursurilor; obiectivitatea profesorilor; relaţia profesor-student etc.  Evaluarea calităţii cursurilor predate pe care o efectuează  membrii Consiliului Educaţional se efectuează în baza a zece criterii de performanţă: disciplina personală a profesorului, corespunderea conţinutului lecţiilor materialului de program, caracterul ştiinţific al expunerii materialului de program, interactivitatea, măiestria psiho-pedagogică, elocinţa, interdiscipliaritatea, obiectivitatea evaluării răspunsurilor studenţilor, caracterul complex al evaluării, utilizarea noilor tehnologii informaţionale.

      Evaluarea reciprocă  a facultăţilor este operată  pe parcursul anului academic  în  conformitate  cu  programul  de  activitate  a  Senatului  ULIM  şi  a Consiliului Educaţional. La finele anului universitar catedrele, facultăţile elaborează rapoarte de autoevaluare în baza cărora se întocmeşte raportul de autoevaluare pe universitate. Toate aceste activităţi de audit intern permit antrenarea structurilor educaţionale ULIM într-un proces sistematic  şi complex  de monitorizare a calităţii studiilor şi cercetării, celor doi piloni ai   învăţământului universitar.

      La Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, instituţie care şi-a câştigat autoritatea şi respectul pe segmentul educaţional din RM prin competiţie intelectuală loială şi corectă, a mers nu de la formă spre conţinut (aplicarea unei structuri cu edificarea ulterioară a conţinutului), ci de la conţinut spre formă. Pas cu pas au fost implementate componentele gestionării calităţii, accentul punându-se pe procesele interne şi rentabilitatea lor. Astfel, putem afirma că la ULIM a fost instituit propriul sistem de gestionare a calit ăţii procesului educaţional. Perfecţionarea sistemului dat nu se opreşte nici pentru o clipă, ci este în permanentă dezvoltare şi ameliorare.

      ULIM  a  obţinut  certificatul  managementului  calităţii  în  conformitate  cu standardul SR EN ISO 9001: 2001 aplicabil instituţiilor de învăţământ superior. În 2007 a văzut lumina tiparului cartea „Sistemul de gestionare a calităţii procesului universitar”, în care sunt prezentate criteriile, procesele, modelele de autoevaluare materializate la ULIM pe parcursul celor 15 ani de existenţă.

      Dezideratele Procesului de la Bologna nu pot fi implementate imediat, dar nici reformele nu pot fi realizate în mod trunchiat. Interpretarea corectă a acestor reforme depinde în mare măsură de gradul de sensibilizare a mediului universitar academic din Republica Moldova, iar realizarea reformelor sistemului învăţământului superior ţine de responsabilitatea întregii societăţi.